Ce atractii importante si populare sunt in apropierea obiectivului turistic Saua Tisitei Muntii Vrancei?
Varful Bulboace - Muntii Vrancei. La 2,2 km.
Saua Fantanita Muntii Vrancei. La 3 km.
Saua Golici Muntii Vrancei. La 4,3 km.
Cascada din Horn Muntii Vrancei. La 6 km.
Saua Cristianul Muntii Vrancei. La 6,1 km.
Varful Goru Muntii Vrancei. La 6,7 km. Varful Goru, cu cei 1785 m ai sai, este cel mai inalt pisc al Muntilor Vrancei, fiind secondat de mai cunoscutul Varful Lacauti (1776 m). (geoascunzis)
Poiana Butuci Muntii Vrancei. La 7,3 km. Ea se afla cam la jumatatea distantei dintre capetele acestei culmi reprezentate de varfurile Musat și Lacauti. (atractie turistica si geocutie)
Izvorul La Uluce Muntii Vrancei. La 7,4 km.
Varful Lacauti. La 7,4 km. Geocutia de la statia meteo gasita - Am ajuns aici prin Comandău, în cadrul unei drumeții organizate de Munte și flori -Onești.
Saua Geamana Muntii Vrancei. La 7,8 km.
Stanca Gurguiata Muntii Vrancei. La 8,8 km. Unul dintre muntii Vrancei, relativ accesibil . (geoascunzis)
Parcul natural rezervatia Cheile Tisitiei. La 9,4 km. Rezervatia Cheile Tisitei are o suprafata de 307 hectare si consta intr-un sector de chei, strabatut in trecut de o cale ferata, din care au ramas poduri, tunele si terasamente. Cea mai de succes cutie - Cred ca e cea mai de succes cutie din cate am vazut. (geoascunzis)
La Ziduri. La 9,6 km. Pe harta site-ului Muntii Nostri, zub Varful Zarna, apare un punct consemnat cu denumirea La Ziduri.
Arcada Cheile Tisitei. La 9,6 km. Cele doua arcade precum si tunelul ce strapunge interfluviul dintre cele doua Tisite sunt ultimele ramasite ale caii ferate cu ecartament ingust construite de societatea forestiera Tisita pe ambele brate ale raului cu acelasi nume.
Tunelul Mare din Cheile Tisitei. La 9,6 km. Poteca strabate Cheile Tisitei in drum spre o zona foarte putin vizitata a Muntilor Vrancei. Versantul in cauza - E vorba de versantul opus intrarii in tunel, adica cel aflat in spatele stalpului cu marcaj din a 2-a imagine.
Cascada Pastaia Muntii Vrancei. La 9,7 km.
Piatra Rosie Muntisoarele Vrancei. La 9,9 km. Piatra Rosie este numit versantul stancos etalat spre nord-vest al varfului omonim situat, relativ, in extremitatea vestica a Muntisoarelor Muntilor Vrancei, fiind, poate, cel mai spectaculos dintre acesti muntisori.
Balconul de pe Piatra Ursului Muntii Vrancei. La 10 km.
Padurea Verdele Cheile Narujei 2. La 10,6 km.
Varful Zarna Muntii Vrancei. La 10,8 km. Din ceea ce, indeobste, este cunoscuta ca fiind culmea principala a muntilor Vrancei - Lacauti - Musat -, se despribnde un puternic si (cel mai) lung picior, ce ajunge pana in Depresiunea Targu Secuiesc: Zarna.
Cascada Vacaria Muntii Vrancei. La 11,3 km.
Groapa cu pini Coza Tulnici. La 12,3 km. Groapa cu pini este o arie protejata, care se afla in satul Coza, comuna Tulnici, si este inclusa in Parcul Natural Putna - Vrancea.
Varful Tisaru Mare Muntii Vrancei. La 12,5 km. 265 m, formeaza o parte din spectaculosul versant stang al Cheilor Tisitei.
Cascada Misina Muntii Vrancei. La 13,1 km.
Stramtura Cozei. La 13,3 km. La Stramtura este numele popular al unei mici porti formata de versantii Cozei, afluent al Putnei, ceva mai apropiati decat de-a lungul restului vaii.
Cascada Putnei. La 13,8 km. In prezent Cascada Putnei este inclusa in Parcul Natural Putna Vrancea, ca zona de management durabil. Prima cutie geotrekking gasita de noi - Am gasit cutia ieri impreuna cu fiul meu, Rares.
Poiana cu belvedere de sub Inzapezitul Mare. La 14 km. 443 m) este unul dintre varfurile importante de pe culmea morfologica a Carpatilor de Curbura, in sensul ca reprezinta un reper esential pentru a nu iesi de pe aceasta culme in cazul parcurgerii ei de la nord la sud.
Cheile Tisitei. La 14 km. Cheile Tisitei este o rezervatie de tip mixt (hidrogeomorfologic, forestier, floristic, faunistic si de peisaj). Transformare POI - Indiferent de modul in care se anunta un nou ascunzis (prin completare formularului, printr-un comentariu, sau prin email), datele ajung la moderator, deci la mine :-) urmand sa creez pagina unui ascunzis nou, sau sa transform un POI intr-un ascunzis traditional, dupa caz.
Pasul Musat. La 14,1 km. 157 m - este situat pe culmea Musat-Lepsa, la baza primului varf.
Sub Varful Lepsa. La 15,5 km. Sub numele de Culmea Lepsa descriem segmentul cuprins intre Pasul Musat si Pasul Stanisoara. GeoStana de sub Vf.Lepsa - Desi am trecut de vreo trei ori cu bicicleta pe drumul ce trece pe sub varf, deabia iarna acesta am reusit, in sfarsit, sa caut geocutia.
Varful Lepsa Muntii Vrancei. La 16,1 km. Culmea Musat-Lepsa-Stanisoara-Clabuc-Zboina Neagra reprezinta una dintre unitatile structurale majore ale Muntilor Vrancei, continuand spre nord, culmeaprincipala a acestora, Musat-Lacauti-Goru. A doua vizita - A doua vizita pentru noi la Vf.
Pasul Sanc Muntii Bretcului. La 16,5 km. 000 m - se afla pe culmea principala a Carpatilor Orientali, pe cumpana de ape dintre zona de izvoare ale Oituzului si ale paraului Ojdula. Curatenie si recuperare - Cu ocazia unui traseu in zona, am verificat ascunzisul, cutia pusa de noi cu ceva ani in urma aratand jalmic (aflaseram, de altfel, de la Peter de starea cutiei).
Fag sub varful Oituz-Izvor. La 16,7 km. De la varful Oituz-Izvor la o distanta de aproximativ 700 m spre sud-vest, la doar 200 metri departare de drumul national care leaga orasul Targu Secuiesc de Focsani, gasim un fag remarcabil. Fag pazit strasnic de caini - Cum traseul nostru cu plecare din Pasul Ojdula era publicat pe site (muntesiflori.
Varful Oituz-Izvor. La 16,7 km. Spre sud avem o panorama spre varfurile Inzapezitul Mic, Neagu, si Musat. Canina - Confirm prezenta stanelor si a cainilor aferenti in zona, din cauza carora nu m-am putut apropia de ascunzis.
Muntele Laur Comandau. La 17,2 km.
Pestera Kolik Ojdula. La 17,4 km. , 1965) si apoi in Cadastrul Pesterilor din Romania (Cristian Goran, 1982), unde se specifica drept roca de cantonament, aglomeratele vulcanice - aspect fals - si fara alte caracteristici de localizare sau morfometrice.
Comandau. La 17,7 km.
Vechea cale ferata ingusta Comandau Covasna. La 17,7 km. Alta statie pentru ascunzis - Am rebaleiat zona ascunzisului, cu același rezultat.
Podul suspendat Comandau. La 17,9 km. Podul suspendat de la Comandau.
Planul inclinat. La 18 km. Cele doua retele de cale ferata, separate de o diferenta de nivel de 327 m, au fost conectate cu ajutorul planului inclinat lung de 1236 m. Nici sa varuim - Am participat la un traseu organizat prin site-ul Munte si Flori, prin imprejurimile statiunii Covasna.
Dealul Pilisca Ojdula. La 18,3 km. Un deal plat pe care vom gasi o frumoasa poiana.
Paraul Vanatorul. La 18,7 km.
Cascada Valea Zanelor Covasna. La 18,9 km. Cascada Valea Zanelor - Covasna.
Cetatea Zanelor Covasna. La 19,1 km. Cetatea Zanelor se afla pe Dealul Cetatii, intre paraul Cetatii si paraul Misca, la sud-est de orasul Covasna. Relocare ascunzis - Zona vechiului ascunziș a devenit imposibil de explorat, datorită vegetației arbustive ce s-a tot dezvoltat.
Gaterul vechi de la Gyula. La 19,4 km. Primul gater pentru prelucrarea lemnului de la Comandau a fost amenajat la Gyula, aflat la 6,6 km distanta de Comandau.
Dealul Din Mijloc Muntii Vrancei. La 19,6 km. Culmea ce face, morfologic, legatura intre Munceii Intorsurii si Muntii Vrancei si, prin intermediul primillor, realizeaza integrarea culmii principale a celor din urma in cea a Carpatilor, este putin cunoscuta din punct de vedere turistic.
Biserica fortificata Ghelinta. La 20,1 km. Initial, romanic tarziu, stilul s-a eclectizat, cladirii adaugandu-i-se elemente baroce.
Padurea Lepsa-Zboina Muntii Vrancei. La 20,4 km.
Cetatea de pe Dambul Sarat. La 20,5 km.
Biserica greco-catolica ortodoxa din Ghelinta. La 20,5 km. Pomenita in documente din 1728 ca deservind comunitatea greco-catolica (se presupune ca ar fi fost, anterior acestui an, ortodoxa) biserica actuala este, de fapt, rezultatul refacerii/reconstructiei alteia mai vechi, devenita prea mica pentru numarul mare de credinciosi, fiind ridicata din lemn in anul 1880.
Turbaria Ruginosu Zagon. La 20,5 km.
Casa Babei Vrancioaia Barsesti. La 20,9 km. Conform legendei care circula in tinut, numele ar veni de la Tudora Vrancioaia, batrana care ar fi gazduit, ospatat si incurajat in casa ei pe domnitorul Moldovei, Stefan cel Mare.
Mausoleul si Muzeul Soveja. La 21,5 km. In satul Dragosloveni al comunei Soveja se ridică sobru si masiv in infatisare, covarsitor prin numarul destinelor care s-au implinit aici intr-o odihna vesnica, Mausoleul Soveja, marturia cumplitelor lupte de pe cuprinsul Vaii Susitei.
Biserica reformata Pava. La 22,1 km. Ambalaje in loc de cutie - In cele doua-trei gauri, mai promitatoare, din zidul indicat de GPS, am gasit, in loc de cutie, dosite ambalaje de biscuiti si de napolitane.