Ce atractii importante si populare sunt in apropierea obiectivului turistic Manastirea Plopana?
Varful Dorosan. La 13,5 km. Vorbim despre cel mai inalt varf (564 m) al Colinelor Tutovei. (geoobiectiv cu geocutie)
Conacul Apostoleanu Izvoru Berheciului. La 13,6 km. Conacul de aici a fost mostenit de Alexandru Apostoleanu nepot al familiei fondatoare, Gheorghe si Smaranda Apostoleanu din Focsani. Coordonate ascunzis - Coordonatele indicate sunt ale geobiectivului. (atractie turistica si geocutie)
Manastirea Sfanta Olga. La 14,8 km. Manastirea, de data recenta - 2009 -, se afla pe una dintre colinele Tutovei. (geoascunzis)
Biserica Faghieni Izvoru Berheciului. La 18 km. Faghieni este un mic sat ce apartine comunei Izvoru Berheciului. (obiectiv interesant cu geocutie)
Lacul Craiesti. La 18 km.
Lacul Bibiresti. La 21,7 km.
Lacul Velna Negresti. La 24,8 km.
Lacul Serbanesti Bacau. La 25,9 km.
Lacul Lilieci. La 26 km.
Picturi murale Bacau. La 26,4 km. Picturile murale au fost realizate cu vopsea purificatoare de aer, astfel incat Bacaul este azi orasul cu cele mai multe picturi purificatoare din Europa.
Lacul Cazanesti. La 27,8 km.
Lacul Horgesti. La 28,8 km.
Cetatea noua a Romanului Gadinti. La 29,7 km. A fost ridicata in 1466 pentru a face parte din cetatile de aparare a Moldovei.
Podul medieval Cantalaresti Stefan cel Mare. La 31,1 km. Podul construit din zidarie de piatra se afla la iesirea dinspre nord a satului, pe DN15B.
Lacul Puscasi. La 32,5 km.
Capela Ghert Luizi Calugara. La 34 km. Dealul Ghert delimiteaza spre nord teritoriul comunei Luizi Calugara, dominand unul dintre satele sale componente, Osebiti.
Capela Calvar Luizi-Calugara. La 34,3 km. Capela de pe acest deal, are hramul Coborarea Duhului Sfant, acelasi cu al partii centrale a satului Luizi-Calugara.
Capela Sinislau Luizi-Calugara. La 34,5 km. Capela de pe acest deal.
Altarul de pe paraul Bahna Luizi-Calugara. La 34,7 km. Paraul Bahna traverseaza comuna Luizi-Calugara, ajungand in Siret dupa ce se uneste cu paraul Sarata.
Varful Mosului Sarata. La 34,9 km. Izvoarele sarate de aici au fost captate si in jurul lor s-a infiripat o ministatiune de bai aflata in proprietatea Centrului Catolic de Siritualitate Sfantul Ieremia din Iasi.
Varful Hegesca Culmea Pietricica. La 34,9 km. Dealul Hegesca este un mic interfluviu dintre obarsiile paraului Bahna ce curge, drenat printr-un canal de beton, prin comuna Luizi-Calugara.
Biserica de lemn Luncani. La 35,5 km. O adevarata bijuterie arhitectonica si artistica, biserica de lemn de la Luncani a fost ctitorita, prin 1777, de un razes, Constantin Tumurug. Dar nu am gasit cutia - Buna, am ajuns la biserica, am cautat in scorburile a 2-3 nuci ce pareau a fi cel descris, dar.
Capela de pe Magura Baltatei Culmea Pietricica. La 35,8 km. Dupa un obicei local, pe culmile golase ale unor picioare ale Pietricicai, fiecare asemenea comunitate a ridicat cate o capela.
Drumul Crucii de la Manastirea Carmelitana Luncani. La 36,3 km. La Manastirea Carmelitana de la Luncani se arganizeaza numeroase activitati, se fac vizite, incheiate cu pelerinaje pe dealul din spatele manastirii, pe care s-a amenajat un Drum al Crucii. Drumul Crucii de la Manastirea Carmelitana - Luncani - In padurea din jurul manastirii a inceput concursul de triluri.
Manastirea Carmelitana din Luncani. La 36,4 km. Carmelitii sunt prezenti in Romania din 1992, in Bacau din 1998, cand s-a inceput constructia manastirii de la Luncani. Carmelitani - La Iisus se ajunge pe o alee prin stanga.
Cascadele Timide de pe valea Baltatei Culmea Pietricica. La 36,4 km. Paraiasul Baltata curge pe versantul estic al Culmii Pietricica, traverseaza satul Baltata (comuna Sarata) si se varsa in paraul Sarata, putin inainte ca si acesta sa dispara in raul Siret.
Biserica de lemn din satul Buchila Nicolae Balcescu. La 36,7 km. Traditia satului afirma ca biserica are cinci secole de existenta, dar e documentata doar din 1893.
Biserica de lemn Valea Mare Faraoani. La 36,9 km. Biserica de lemn - inima de stejar - din satul Valea Mare, comuna Faraoani, este una dintre cele mai vechi dintre cele ale comunitatilor catolice din zona Bacaului.
Lacul Cleja. La 37,5 km.
Capela Bozdos Valea Seaca Nicolae Balcescu. La 37,6 km. Pe Dealul Bozdos (Ungureanului) ce domina satul Valea Seaca dinspre vest se afla, ca pe toate dealurile din nord-vestul Culmii Pietricica, o capela a puternicei comunitatii catolice bacauane de sub aceasta culme.
Lacul Puiesti. La 38,8 km.
Biserica de lemn Recea Gaiceana. La 39 km. Biserica a fost construita în 1864 de proprietara mosiei Gaiceana, Ecaterina Sturdza, pe locul uneia mai vechi, din 1808.
Capela Ciciola Culmea Pietricica. La 39,8 km. Nu foarte mult sub varf, pe versantul vestic, cel dinspre satul Valea Mare, se afla Poiana Ciciola.
Padurea Frumusica. La 40,2 km.
Locul fosilifer Nisiparia Hulubat. La 40,4 km.
Cineritele de la Somusca. La 40,7 km. Cineriele sunt tufuri vulcanice - roci formate prin sedimentarea si consolidarea cenusii vulcanice.
Lacul Feresti Moara Domneasca. La 40,7 km.
Cetatea dacica Racatau. La 40,9 km. Cetatea se afla pe malul stang al lacului de acumulare Racaciuni, implicit, al Siretului, in afara satului Racataul de Jos, dar pe raza administrativa a acestuia.
Manastirea Poglet. La 41,1 km. Despre constructia bisericii de aici, pentru a servi schitul ctitorit de paharnicul Constantin Bals, se spune ca ar data din secolul XVIII, ante 1734.
Cascada si Pestera Ghimelcea Culmea Pietricica. La 41,2 km.
Lacul Racaciuni. La 42,1 km.
Iaz Dienet. La 42,2 km.
Lacul Motoseni. La 42,8 km.
Poiana cu schit Poiana cu cetate. La 43 km.
Lacul Oteleni. La 43,1 km.
Lacul Negritesti. La 45,3 km.
Lacul Solesti. La 45,8 km.
Biserica veche din Dragusani. La 47,9 km. Dragusani este un sat al comunei Parava cu casele grupate sau insirate de-a lungul paraului Dragusani.
Movila lui Burcel. La 48 km.
Schitul Sfantul Alexie Dragusani. La 48,7 km. Administrativ, schitul apartine satului Dragusani-Parava.
Coasta Rupturile Tanacu. La 48,9 km.
Lacul Minjesti. La 49,2 km.
Lacul Ciurbesti Dumbrava. La 49,9 km.
Lacul Lates. La 50,4 km.
Lunca Mircesti. La 50,5 km. Lunca Mircesti (Vasile Alecsandri), arie naturala protejata, rezervatie naturala de tip forestier.